Intre specialistii din domeniul financiar-contabil exista opinia conform careia atunci cand o societate comerciala are o datorie fata de o persoana fizica sau juridica si aceasta datorie este inregistrata in contabilitatea societatii, cand datoria ajunge la scadenta iar societatea nu poate restitui in bani aceasta datorie asa cum a fost acordata, se ajunge la situatia de a ceda un activ si de a compensa, astfel datoria societatii, in aceasta imprejurare opinia este ca trebuie facuta urmatoarea inregistrarea contabila:

411 = % la valoarea imprumutului

7 … (venituri)

4427 (TVA colectata)

si apoi

462 = 411 (la valoarea imprumutului)

Opinia noastra este ca aceasta inregistrare contabila este una incorecta, una fictiva, argumentele noastre in acest sens fiind urmatoarele:

  1. La acordarea imprumutului in bani societatea a inregistrat aceasta operatiune in contabilitate astfel: 5311 sau 5121 = 462 (ca valoare imprumut), creandu-se astfel obligatia societatii fata de persoana respectiva fizica sau juridica.

Societatea a achizitionat diferite bunuri constand in mijloace fixe de natura teren, constructii, utilaje, etc., inregistrate in patrimoniull societatii si care ulterior au produs venituri si profit pentru societate. La momentul achizitionarii societatea a avut TVA deductibil, dar a si colectat TVA cu ocazia realizarii veniturilor astfel ca la finele perioadei de raportare TVA-ul se inchide avand fie TVA de plata, fie TVA de recuperat.

Societatea utilizeaza acesti bani timp de 5 (cinci) ani de zile conform contractelor de imprumut. Dupa 5 (cinci) ani cand contractele ajung la scadenta societatea trebuie sa restituie imprumutul acordat in bani. Posibilitatile financiare al societatii nu permit realizarea acestui lucru, ea neavand lichiditati suficiente pentru a putea restitui imprumutul in bani.

In baza intelegerii cu creditorul respectiv se convine ca imprumutul sa fie compensat cu un activ al societatii care sa-l indestuleze pe acesta. Activul va fi evaluat si in urma evaluarii se va face compensarea astfel ca aceasta sa aiba o valoare aproximativ egala cu cea a imprumutului acordat. Prin aceasta operatiune NU se realizeaza o vanzare efectiva.

  1. Prin aceasta operatiune contabila se incalca doua principii:

–        Principiul independentei exercitiului financiar cu privire la venituri si TVA care venituri au fost realizate pe parcusul exercitiilor financiare anterioare cand din banii imprumutati au fost achizitionate bunuri cu care s-au obtinut venituri si s-a inchis si TVA-ul aferent acelor venituri.

–        Principiul prevalentei economicului asupra juridicului, conform caruia in contabilitate operatiunile economico-financiare se fac in conformitate cu realitatea economica, adica operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in contabilitate asa cum acestea se produc in baza documentelor justificative asa cum de altfel se arata si Ordinul 3055 / 2009 al M.F. privind reglementarile contabile.

Prin urmare in opinia noastra operatiunea de facturare nu poate fi facuta intrucat ea este una fictiva, care nu reflecta realitatea economica. Activul nu se vinde creditorului, ci se cedeaza aceastuia in contul unei datorii pe care societatea o are fata de acel creditor fiind inregistrat in contabilitate la contul “462” Creditori diversi.

In urma compensarii care se face pe baza de contract daca este mijloc fix de natura utilaje, sau inscris autentic daca este constructie sau teren, activul se scoate din evidenta urmand reglementarile legale in vigoare.

Expert contabil

                                                            Ec. Batin Petru